Sculptura egipteană este una dintre cele mai vechi forme de artă, practicată încă din a doua jumătate a perioadei predinastice, în jurul anilor 6000 î.Hr. Aceste lucrări de artă urmăresc valorile culturale, sociale și religioase ale egiptenilor antici, rezultând obiecte de mare frumusețe și complexitate. Caracteristicile sculpturii egiptene se datorează, în mare parte, influenței artelor orientale precum și a diferitelor influențe religioase asupra acestor opere. Această formă de artă continuă să fie considerată prețioasă și așteptată de către iubitori ai artelor.
Sculptura egipteană este o formă de artă veche, originară din Egiptul ancient. Acestea se datorează influenței religiilor consacrate, civilizațiilor orientale precum și influențelor culturale și sociale. Sculpturile de pe teritoriul vechiului Egipt descriu forme religioase sau spirituale simbolice în moduri diferite, lectori sau artizanale, în funcție de destinația lor. Aceste opere aduc vieți vechi faimoase, evenimente istorice și relații folclorice între boieri și alte clase sociale. Într-o anumită privință, sculptura egipteană îi poartă semnele de recunoaștere necesare până acum, deoarece a fost victimă a diverselor bande, războaie, demolări fortificate sau robălii. Unele dintre aceste bucăți încă se află în muzeele din întreaga lume.
Caracteristicile Sculpturii Egiptene
Tot ceea ce priveste sculptura egipteana ofera pictori, ilustratori si istorici impresii asupra dezvoltarii sale tehnice, estetice si simbolice. Acestea sunt câteva dintre caracteristicile principale ale sculpturii egiptene care fac comparatia cu alte lucrari de arta imposibilă:
- Peteșia și altor materiale din mărgele și cărbune
Sculpturile egiptene au fost realizate inclusiv din lemn de pít˝șa, coșuri din nuiele, papirus, alte materialsule plastice si osii, cărbune si alte inele. Mărgelele și pământul erau cele mai neobișnuite materiale folosite pentru sculptare, folosite frecvent pentru a face morminte, Portici sau statuete.
- Obiceiuri religioase
Artistii egipteni sculptau obiecte folosind tematici religioase, precum istorii egiptene vechi, alegorii și simboluri. Prototipuri de obiecte sau figuri divine erau interpretate spre a promova sentimente religioase de venerație sau devoțiune.
- Figuri Umane și Animale
În ciuda presiunilor stilistice și stilistice, sculpturile antice egiptene păstrează în mare parte stiluri naturale. Acestea erau recunoscute prin modul în care lucrurile naturale erau concepute și reproduceu în fața lor. Acest lucru reflectă, de asemenea, o înțelegere a corpului uman și a figurilor animale într-o maniera realizabilă.
-
Semnele de Identitate
Obiectele sculptate ofereau creatoriilor și proprietarilor ocazia de a-și afișa afilierile politice sau religioase prin urme particulare. De asemenea, acestea dodia vocea creatoarelor sale care se referă la diferite contexte, de la închisoare la cultura populară. -
Fiecare Estul Are Propriul Sa Unicitate
În conformitate cu obiceiul artistic al vechiului Egipt, sculpturile ofereau forme și caracteristici unice pentru cultura lor. Acestea nu arată aproape niciodată “imitații”, iar propria lor unică a devenit parte din standardele de sculptare mai târzii.
- Caracterizate Prin Grosimea și Detaliile Finisărilor
Matrita specifică sculpturilor Egiptene poate fi recunoscută prin grosimile bine definite ale liniilor, ceea ce sugerează o mare precizie și rigurozitate în promarkking. Caracteristicile acestora au fost subliniate prin atenuarea puternică a suprafețelor și a detaliilor finisării produse în mod profesionist.
Metode de Sculptură Egipteană
Sculpturile egiptene au fost lucrate în principal prin urmatoarele metode:
- Lucrările Pierdute
Lucrările pierdute sunt cunoscute ca fiind cea mai veche formă de sculptură folosită în Egiptul Antic, practicată încă din a doua jumătate a perioadei predinastice. Metoda presupunea dispariția o parte a materialului solid de piatra în scopul întoarcerii la originalitatea acesteia. Acest proces implica sapa, taierea si cioplirea.
- Linia Drolonului și Grosimea
Această metodă de sculptare este evidentă în primul rând în lucrări istorice. Se referă la aprinderea liniei drepte, lățimea detaliilor și desenarea figurilor în relief împreună cu nuanțele și detaliile ornamentale.
- Picurarea și Carving
Picurarea se realizează prin formarea găurilor într-o piatră solidă pentru scopuri decorate. Acest tip de sculptare a fost caracterizat în mod deosebit de stilul artistic caracterizat de simboluri.